The Darkness Inside

Caroline_23 · Fan Nou Data inscrierii: 18/Oct/2008 Mesaje: 4

Capitolul 1

Mirosul uleiurilor si sarurilor de baie pe care le turnasem in apa fierbinte imi inunda simturile … era o senzatie atat de relaxanta, mai ales dupa o zi de lucru obositoare. Parul blond , lung imi era prins cu un cleste la posterior dar cateva suvite se desprinsesera si acum imi cadeau rebele pe chipul oval. Nu puteam spune ca sunt o frumusete , dar multi barbati intorceau capul cand treceam pe langa ei; sa fi fost picioarele lungi dupa care ramaneau cu gura cascata sau pieptul voluptos pe care il puneam in evidenta prin tinutele ce le imbracam?! Imi placea sa am grija de mine , sa arat mereu bine … in meseria mea nici nu se putea altfel. Aveam o functie de conducere in una din prestigioasele redactii din New York; pot spune ca am fost norocoasa sa ajung atat de departe ... nu aveam decat douazeci si sase de ani si eram deja director adjunct. Norocoasa?! Mai bine spus ambitioasa si muncitoare ... da , asa era cel mai corect. Incepusem de jos; terminasem facultatea de jurnalism si ma angajasem ca si reporter la redactie dar treptat , datorita eforturilor depuse si articolelor bune pe care le scrisesem am inceput sa avansez , pana am ajuns sa ocup functia din prezent.
Atunci l-am cunoscut si pe iubitul meu Alan sau tanarul ce a ajuns sa-mi fie iubit. Cu ocazia avansarii mele batranul director a facut un alt anunt ... acela ca el urma sa se retranga din bransa si sa-l lase in loc pe fiul sau , care recent se mutase in New York dupa pierderea sotiei sale. Nu cred ca a fost atractie la întâia vedere, cel putin nu din partea lui. Eu , pur si simplu ramasesem cu gura cascata cand l-am vazut prima oara. Era atat de chipes ... inalt , cu un corp atletic , parul obscur tuns concis si pieptanat pe spate , ochii albastri; se vedea pe chipul sau si pe modul in care te privea ca era obisnuit sa dea ordine , sa se faca mereu voia lui. Totusi , mainile le avea fine ... oare cum era sa te atinga? Sa-si lipeasca buzele sexuale de ale tale? Sa-ti acopere trupul cu trunchiul sau puternic? In ziua aceea fusesem cu capul in nori; mai era nevoie sa zic de ce?!
Cu timpul , lucrand impreuna am ajuns sa ne apreciem reciproc si , ei bine, am transformat prieteni si apoi iubiti.
Gandurile mi-au fost intrerupte de telefonul ce se auzea sunand in dormitor.
- Alan , raspunzi tu te rog? am strigat , dar vazand ca telefonul continua sa sune am iesit din cada si m-am indreptat spre dormitor.
Era secretara mea Miriam care ma anunta sa nu uit de intalnirea de maine cu Antonio, un tanar designer care promitea mult si care in nici un an de zile fermecase podiumurile cu colectiile sale extravagante de moda.
Dupa ce am pus receptorul jos m-am intors in baie sa ma sterg căci picurii de apa inca straluceau pe pielea mea neteda. Mi-am luat un capot de matase si m-am dus sa vad unde era Alan. Poate adormise pe canapea in sufragerie in timp ce se uita la televizor sau poate iesise in oras ... nu ar fi fost prima oara cand pleaca fara sa ma anunte. Relatia dintre noi se racise in ultimul timp si nu stiam care era motivul; de cate ori incercam sa discut cu Alan despre asta intervenea ceva sau pur si modest imi spunea ca nu are chef sa vorbeasca despre astfel de „prostii”. Am strabatut culoarul lung ce facea legatura intre dormitor si sufragerie; televizorul functiona dar nici urma de Alan. Unde sa fie oare? M-am apropiat de canapea dar am paralizat brusc ... am dus mana la gura sa-mi inabus un tipat de groaza: intre canapea si masuta de sticla se afla corpul neinsufletit al brunetului. Era intors cu fata in jos iar de sub el un siroi de sange se intinsese pe o raza de cativa centimetri.
Cu mainile tremurande l-am intors cu fata spre mine; am inchis ochii instantaneu ... un pumnal era infipt in dreptul inimii iar ochii mari , albastri erau deschisi si parca ma priveau mirati si furiosi in acelasi timp.
Am fugit in camera alaturata si am format numarul politiei , apoi m-am prabusit pe mocheta mătăsos in timp ce corpul a inceput sa-mi fie scuturat violent de suspine si lacrimi amare au inceput sa se prelinga pe obraji in jos.
Nu stiu cat timp am ramas asa ... minute , ore ... dar am fost readusa la realitate de soneria de la intrare. M-am ridicat si cu pasi impleticiti m-am indreptat spre usa si am deschis-o. Erau doi agenti de politie si un domn imbracat in alb , ce probabil era doctor. Le-am indicat locul unde era Alan in timp ce eu cu unul din agenti ne-am retras in bucatarie; nu mai puteam suporta sa mai vad corpul partenerului meu intr-o balta de sange. Am raspuns linistita la intrebarile agentului pana cand colegul sau a venit in bucatarie , tinand o hartie in mana. Mi-a intins-o si m-a intrebat:
- Este scrisul sotului dumneavoastra?
Am privit coala alba patata intr-un colt cu sange pe care scria cu negru „Imi pare rau”; era scrisul lui Alan nu incapea nici o indoiala. Am vrut sa-i confirm agentului dar cuvintele parca nu-mi ieseau pe gura ... un nou val de lacrimi m-a cuprins , lacrimi pe care am incercat sa le opresc inchizand ochii dar fara succes. Mi-am ridicat privirea spre agent si am incuviintat.
- Da , este scrisul lui Alan , am spus pe un ton ragusit.
Cei doi agenti s-au privit pret de cateva secunde apoi cel care imi pusese intrebarile mi s-a adresat:
- Nu exista nici o indoiala , iubitul dumneavoastra s-a sinucis.
„Sinucis? Nu pot crede asa ceva.” mi-am spus in gand. Nu avea de ce sa recurga la acest gest necugetat. Sau poate avea? Avea probleme de care nu-mi spusese si care-l facusera sa aleaga aceasta cale? Fusese amenintat cu moartea de vreun partener? Tot felul de ganduri imi treceau prin minte , tot felul de posibile variante pe care le respingeam degrabă ce capatau contur. „Nu s-a sinucis!” Dar atunci cum imi putea explica altfel biletul si faptul ca-i gasisem trupul in sufragerie , in apartamentul in care locuiam? Cred ca aveau dreptate totusi ... alta varianta plauzibila nu exista.
Dupa ce cadavrul a fost bagat intr-un sac negru si coborat de doi asistenti care nici nu-mi amintesc cand au aparut , agentii si doctorul si-au luat la revedere si m-au anuntat ca ma vor tine la curent. Vor efectua autopsia si vor analiza amprentele de pe pumnal , dar tinand cont de circumstantele in care s-a produs moartea si biletul gasit pe masa era aproximativ sigur ca se trata de un caz de sinucidere.
Inmormantarea urma sa aiba loc dupa ce autopsia era finalizata. Pana atunci trebuia sa-i instiintez si pe parintii lui Alan de tragicul eveniment ce avusese loc in aceasta rece dupa-amiaza de noiembrie.

Vad ca aliniate nu pune , asa ca ramane asa cum este. Smile

_________________
The Darkness Inside The Darkness Inside

Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare.

Angel_Sethis · Trimis: 19/10/2008 09:23 Titlul subiectului:

Capitolul 1 ...pff..
Foarte interesant , o capodopera dom`le ...a murit alan , fata devine singurica si disponibila ....asteptam sa apara urmatoarele chap sa vedem ce mai face draga de ea ..
Evans e bun de politist ...
_________________
I`m going to find a new fatal disease ...world get ready for death
The Darkness Inside The Darkness Inside