| Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
| Autor |
Mesaj |
Raynutza Moderator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 65
|
Trimis: 02/06/2008 19:11 Titlul subiectului: In love with a vampire~~~Original~~~ |
|
|
Voi sparge eu gheata cu întâiul meu fanfic. enjoy si criticati va rog ;)
Capitolul 1
Toamna! Anotimpul dezolant in care natura incepe a se vesteji, a pali, facand loc iernii, anotimpul nemilos care da sentimentul de sfarsit de lume. Tot ceea ce odata a fost verde, plin de viata, tanar, acum se stinge sub privirile neputincioase ale oamenilor, care an de an asista la aceasta continuitate monotona, un ciclu fara sfarsit.
“Cat mi-as dori ca timpul sa se poata opri, sa nu mai existe moarte, frig, doar caldura soarelui de vara, ce incalzeste pana si cea mai inghetata inima! “ acesta era gandul unei fete de 18 ani, ce sta trista pe pervazul ferestrei de la camera sa si privind in gol la putinii trecatori ce isi faceau aparitia din cand in cand. Gandurile ii erau departe, la clipele ce au fost si cele ce vor veni.
Era ultima zi de vacanta, urmand ca dimineata fata sa se duca la scoala. Toti copii erau scandalizati si tristi cu gandul la noul an scolar, numai EI nu-i pasa, desi ar fi trebuit sa fie cea mai panicata dintre toti, căci Bacalaureatul batea la usa. Bineinteles ca si-a propus sa invete, insa parea atat de departe examenul “nu ma pot concentra deloc, daca pun mana pe o carte, citesc aceeasi propozitie de 10 ori si tot nu inteleg nimic. Of, ce dor imi e de vara, de farsele cu prietenii, dar se pare ca nu voi mai avea parte de distractii prea curand”
- Delia ! rasuna vocea mamei fetei din bucatarie, cina este gata !
- Da mama, cobor imediat.
Cobori fata de pe pervaz si se duse in sifonier, cautand un halat subtirel, fiindca era imbracata intr-o bustiera si niste boxeri, ambele de tentă roz si ii era lene sa ia niste blugi si o bluza, asa ca si-a propus sa stea cat mai lejer. Se indrepta apoi catre oglinda sa-si pieptene parul de culoare castanie si sa-l prinda intr-o coada. Nu avea parul lung, dar nici scurt, nu depaseau 5 centimetri mai jos de umeri. “trebuie sa fac o baie” se gandi ea. Ramasese cateva secunde tintuita in fata oglinzii, admirandu-se. Pana si ea putea sa vada cat de patrunzatori erau ochii ei caprui si oricine se uita la ea ii citea cu usurinta gandurile ca si cum ar citi dintr-o carte scrisa cu litere mari negre pe fond alb.
Gandurile ii fura intrerupte in momentul cand observa in oglinda poza de pe biroul din lemn de fag din spatele ei.
In poza erau doi adolescenti, un cuplu ce elimina atata fericire, astfel starnind invidia si celui mai bucuros om de pe pamant. Lua poza inramata in mana si o lacrima I se scursese pe obrazul rosu de tristete. Se abtinea sa nu planga si mai tare.
Flashback
- Hai sa ne facem o poza. Spuse un tanar cu parul negru ca taciunele si ochii la fel de negri.
- Nu alex, stii ca nu sunt fotogenica, spune Delia imbufnata.
- Te rog eu mult pisu, se milogi tanarul asezandu-se in fata ei si furandu-I un sarut scurt. Esti extrem frumoasa, vreau sa ne pozam si sa pastram poza ca sa ne aducem mereu aminte de ziua asta.
Cei doi se aflau pe strada, iar Delia mai mult ca sa evite privirile suspicioase ale trecatorilor, a acceptat resemnata.
In semn de multumire, Alex o cuprinse de talie cu o mana, iar cu cealalta sub capul ei, o trasese aproape si-si lipi buzele de ale ei. Era un sarut plin de dragoste, sau cel putin asa credea ea.
End of flashback
- Ce vremuri, ce clipe, spuse Delia in timp ce doua lacrimi amare ce-I inundasera ochii se preling pe obrajii ei fierbinti. Cat de naiva si cat de proasta am fost. Dar GATA ! am spus ca o sa trec peste, am promis sa nu mai plang in van, nu se poate indrepta nimic din ceea ce a fost.
Cu acestea fiind spuse, Delia isi sterse lacrimile, isi afisa un zambet fals, puse poza pe birou si cobori la masa.
Ajunse la capatul scarilor cand auzi o voce groasa de barbat si grabi pasul, de fapt chiar alerga, pana in bucatarie.
- TATII !! striga Delia sarind in bratele puternice ale singurului barbat pe care va continua sa-l iubeasca cu toata fiinta ei.
- Floricica mea, zambi acesta, ce faci?
- Bine tati, uite ma pregatesc sufleteste pentru noul an scolar.
- Hmmm…..sti ce prag important ai de trecut anul acesta, nu? Nu m-ai dezamagit niciodata si sper ca nu o sa incepi tocmai acum, zise tatal cu o voce joasa si serioasa.
In sinea lui de fapt stia ca Delia nu-l poate dezamagi niciodata, indifferent de ce ar face, insa trenuie cateodata sa tratezi unele subiecte cu seriozitate, pentru a putea destepta copilul la realitate, mai ales ca Bacalaureatul este un examen teribil de important.
- Bineinteles ca nu tati, iti promit ! spuse cu hotarare fata si pentru prima oara zambi cu adevarat in ziua aceea.
- Ma bucur, spuse acesta si-si saruta fata pe crestet.
Tatal Deliei este un barbat de 40 de ani, destul de solid, cu un cioc stufos in aceeasi nuanta cu cea a parului, argintie, iar ochii erau caprui si patrunzatori, exact ca ai fetei. Acesta lucra in Bucuresti, in capitala, de 6 ani, insa venea la fiecare sfarsit de saptamana acasa, la Sinaia, un oras situat la poalele muntelui.
Mama Deliei este o femeie de 38 de ani, plinuta, insa cumplit de admirata de barbatii din jurul ei. Aceasta lucra la primaria din Sinaia la “Relatii cu publicul”. Are parul castaniu, precum cel al Deliei, numai ca si l-a vopsit roscat, si ochii caprui dar mai micuti.
Toti trei se asezara la masa, razand aducandu-si aminte de toate pataniile din vara care tocmai a trecut.
Intre timp, in cealalta parte a orasului, in castelul Peles, castel situat chiar la poalele muntelui, un tanar privea pe geamul inalt al camerei sale imense la intunericul ce imbratisa orasul. Era imbracat tot in negru, bluza si pantaloni negri, cu un palton negru pe deasupra, lung pana in pamant. Are parul blond, iar ochii erau negri ca smoala, incat daca te uitai in ei iti inghetau toate simturile, asa de rece si intunecata era aura pe care o emanau.
“A sosit timpul…” sopti el, ranjind sadic in asa fel incat isi descoperi coltii. _________________ In Blood I Lust
 |
|
| Sus |
|
 |
cristal356 Administrator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 524 Localitate: Soul Society
|
Trimis: 02/06/2008 20:40 Titlul subiectului: |
|
|
sti deja parerea mea...so nu stiu daca ar necesită s-o rept ...si totusi... fanfic-ul tau e soperb mai ales continuarea ....ti-am mai zis vampiri+shonen=fan fic suprem ...so astept continuarea...
Chuu & Gambate _________________
 |
|
| Sus |
|
 |
Raynutza Moderator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 65
|
Trimis: 03/06/2008 16:22 Titlul subiectului: |
|
|
capitolul 2
- Marcus ! striga un alt tanar, inalt, bine facut, cu parul lung închis la culoare si doua suvite rosii si ochii negri. Emanau aceeasi aura rece si intunecata a tanarului pe care tocmai il strigase. Era de asemenea imbracat in negru.
- Da, Gabriel ! raspunse blondul plictisit.
- Unde crezi ca pleci?
- Sa-l caut pe bastardul ala, tu unde credeai?
- Marcus, in întâiul rand, nu mai actiona pe cont propriu, sti extraordinar de bine ca e periculos, esti mult prea slab pentru el, te-ar dobora din prima. Esti prea impulsiv, si condus de ura nu iti calculezi bine miscarile.
La auzul acestor cuvinte, Marcus scrasnea din dinti, din pricina furiei marindu-se astfel lungimea coltilor. Stia ca are dreptate, insa nu-i pasa.
Gabriel ignorand reactiile lui Marcus continua pe acelasi ton calm, insa cu o tonalitate rece.
- in al doilea rand, parintii nostri nu si-ar dori sa-si vada mezinul practic aruncandu-se in ghearele mortii. In afara de asta, am fost facut responsabil de grija ta, aceasta a fost dorinta lor.
- Taci din gura ! racni Marcus, de data aceasta isi descoperi coltii de tot, iar ochii devenisera rosii precum sangele. Nu mai am 10 ani, acum am crescut si pot avea grija solitar de mine, si in afara de asta vreau sa le razbun moartea, asta e singurul meu tel in viata, e singurul lucru care m-a impiedicat sa parasesc orasul si tara asta nenorocita unde am adunat toate aceste amintiri blestemate ce s-au intiparit adanc in mintea mea.
- Esti un prost ! spuse Gabriel radicand tonul si intensificand ultimul cuvant. Tu crezi ca eu nu-mi doresc asta? Oare nu au fost si parintii mei? Oare nu am suferit la fel de mult ca si tine? Tu nu sti cat de mult vreau sa-I frang gatul, cum ar fi unei gaini si sa-i beau sangele, întocmai asa cum a facut el parintilor nostri.
Zicand acestea, si Gabriel lua o infatisare inspaimantatoare, isi descoperi coltii, iar ghearele de la maini crescusera insemnat in lungime.
Racnind adauga: - Nu totul se invarte in jurul tau. Nu esti singurul condus de aceasta sete de razbunare. Mai sunt multi alti vampiri indreptatiti in aceeasi masura ca si noi sa-si doreasca razbunare.
Marcus reveni la forma initiala, isi pierduse cumpatul, la fel proceda si Gabriel.
- trebuie sa plec, adauga blondul si disparu intr-un nor de fum.
In acea seară Delia din nou statea pe pervazul de la fereastra camerei ei, uitandu-se in gol, avand gandurile departe.
- ce ma fac? Maine am sa-l revad. Cu siguranta ma vor napadi amintirile. Isi duse o man ape crestet, cu cotul sprijinit in genunchii indoiti la piept asteptand sa izbucneasca in plans. GATA Delia, isi spuse, revino-ti. Aminteste-ti ca nu merita, ai fost tradata, aratat-te de neclintit, esti tanara si ai toata viata inainte, nu esti întâia si in niciun caz ultima care sufera dupa o deceptie in dragoste.
Cobori dupa pervaz si se duse la ceasul dupa noptiera de langa pat. Camera fetei era de dimensiune medie, cu patul, de marimi potrivite, asezat in directia opusa usii, imbracat in asternuturi din satin roz, asortandu-se cu culoarea peretilor camerei, un roz pal. Mobila era toata lucrata manual, din lemn de fag, insa avea un aspect modern. Aceasta consta in: un pat, o noptiera situata in fracțiune dreapta a patului, un sifonier in partea stanga, un birou asezat aproape de usa, iar in stanga biroului se afla fereastra la care fata obisnuia sa stea sa reflecteze asupra gandurilor si sentimentelor ce o framantau.
Se uita tanara la ceas si vazand cat de tarziu se facu exclama:
- Of, Doamne am uitat sa fac baie!
Se duse grabita la un dulapior aflat in interiorul sifonierului, de unde scoase doua prosoape galbene, de bumbac si foarte pufoase; apoi continua mersul grabit catre baie, avand insa grija sa nu-i trezeasca pe parintii ei, imaginandu-si ce circ ar face acestia, crezand ca in casa e vreun hot in loc de fiica lor care bantuie in cautarea baii.
Casa ei nu e foarte mare, are un singur etaj, unde se afla camera parintilor, camera ei, o baie si o camera de oaspeti, care era adesea folosita cand vrenea o ruda de-a lor in vizita cateva zile. La parter e bucataria, o alta baie si un living spatios.
Ajunse tanara la baie si dadu drumul la apa calda. Incepu sa se dezbrace si pasi timida sub jetul de apa care deodata incepu a-i dezmierda simturile. Nu uita insa nici de gelul de dus preferat sau de sarea de baie pe care o turna in apa, aceasta adoptand o culoare mov si formand spuma multa la suprafata din care ieseau multe balonase colorate si parfumate. Dupa ce termina baia, Delia isi acoperi corpul cu unul din prosoape, iar cu celalalt isi infasura parul formand un turban. Curata in urma ei apa si sticlele cu solutii parfumate si se indrepta cu pasi marunti catre camera ei. I se facu somn, dar nu putea dormi asa; isi dadu prospul jos, dezvaluind un corp zvelt, de culoare creola, bine proportionat, dar care parea atat de firav si se imbraca intr-o camasuta de noapte alba, destul de scurta, apoi isi dadu si celalalt prosop jos pentru a se usca la par.
In tot acest timp, fata nu-si dadu seama ca cineva ii urmarea diecare miscare, o pereche de ochi negri, a caror stralucire era confundata cu cea a stelelor, numai ca spre deosebire de lumina calda si plapanda a acestora, ochii emanau o lumina rece. Era Marcus. Vampirul statea in varful unui stalp din fata casei Deliei. Venise acolo cu scopul de a-si indeplini misiunea, desi fratele sau il impiedicase, pana cand o zari pe ea. Pret de cateva minute, Marcus uita scopul venirii lui acolo, atentia fiindu-I captata de acea faptura gingasa.
Simti o dorinta nebuneasca de a se duce la ea, sa o stranga in brate, sa o faca a lui.
“Cat de angelica este fata aceasta, pana si Luna ii lumineaza toate trasaturile fine asemanand-o cu o regina a noptii” gandi el. Deodata ochii nu-i mai pareau atat de reci, negrul capata niste insusiri blande, calde, insa….”NU! ce tot spun eu aici, eu am de dus o misiune pana la capat, nu am timp de pierdut vremea cu muritori.” Zicand acestea Marcus isi relua infatisarea rece si nemiloasa si hotara sa plece, disparand intr-un nor de fum, fara sa arunce macar o privire inapoi.
Dupa ce isi usca parul, Delia trase draperiile si se baga in pat, somnul furand-o instantaneu. _________________ In Blood I Lust
 |
|
| Sus |
|
 |
cristal356 Administrator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 524 Localitate: Soul Society
|
Trimis: 09/06/2008 21:51 Titlul subiectului: |
|
|
cand ai pus continuarea? ...n-am observat ...oricum...imi place capitolul...ca si celelalte care vor urma..greseli n-ai[era si normal:) ]
Astept urmatorul capitol;)
Chuu & Gambate _________________
 |
|
| Sus |
|
 |
Raynutza Moderator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 65
|
Trimis: 11/06/2008 19:49 Titlul subiectului: |
|
|
Capitolul 3
Primele raze ale soarelui isi facura aparitia si incercara necontenit sa patrunda prin draperiile din camera Deliei, vrand sa-i mangaie fata gingasa pentru a o trezi din somnul ei dulce. Cea care reuseste intr-un final sa o trezeasca era mama ei. Intra incetisor in camera si trase cu putere draperiile spre multumirea razelor care abia asteptau sa-si faca simtita prezenta.
- Delia, trezeste-te leneso! E ora 8, la 9 trebuie sa fi la deschiderea anului. Hai ca te astept la masa.
- Da mama, zise Delia pe un ton plictisit, in acelasi timp tragandu-si cearceaful peste cap.
Daca nu era telefonul mobil sa o trezeasca, nici nu se clintea. Speriata de muzica sare ca arsa din pat si se impiedica si de papucii de jos, picand pe posterior daramanad ceasul dupa noptiera. Sopti nervoasa o injuratura si raspunse:
- DA !
- Neata Delia. Nici nu am vazut inca programul scolar si deja esti irascibila dimineata; se auzira rasete pe componentă cealalta a firului.
- Nu mai rade atat Alino, din cauza ta era sa-mi rup gatul. Rasetele deveneau din ce in ce mai asurzitoare, fapt ce o enerva pe tanara.
- Daca nu taci, iti inchid telefonul !
- Bine, bine. Chicoti Alina. Te-am sunat sa te intreb daca mergem impreuna la scoala
- Bineintels, tata si-asa nu cred ca este acasa, sigur a plecat dimineata la Bucuresti, asa ca nu ma duce cu masina.
- Ok. Atunci in 20 de minute sa fi la ceas.
- Ok. Te pup.papa
Alina e cea mai buna prietena a Deliei. O fata cu ochii si parul negru si cu dermă creola. Daca era baiat, ar fi leita cu Alex. Alina era singura care-i oferea alinare, atunci cand simtea ca nu mai are rost pe lume si ca totul se prabuseste in jur, soarta fiindu-i impotriva. Asa cum Alina avea grija de prietenia dintre ele, nici Delia nu se lasa mai prejos, recompensand-o cu incredere, sprijin si devotament. Amandoua au aceeasi varsta numai ca sunt in clase paralele, iar iubitul ei, Ovidiu (ovi) este cel mai bun prieten al lui Alex. Delia este colega cu cei doi baieti, si impreuna formau o gasca, dar dupa cele intamplate s-a indepartat de ei, ramanand cu Alina.
Se grabi fata sa manance, dupa ce isi savura omleta, se napusti asupra sifonierului sa vada cu ce se imbraca. Isi alesese o fustita rosie, destul de scurta, si o camasa cu maneca scurta, lasandu-si insa decolteul la vedere. Se incalta cu o pereche de sandale si iesi pe usa. Desi era toamna, soarele batea ca intr-o zi torida de vara, numai vantul racoros iti spunea ca se apropie zile grele, insa fetei nu-i pasa, asa ca adopta o tinuta demna de o domnisoara si pasi cu incredere. Toti baietii somnorosi ce se indreptau catre scoala, erau treziti instantaneu de frumusetea fetei si pentru a le canta mai mult in struna, din cand in cand isi trecea degetele subtiri prin par, scuturandu-l apoi in bataia vantului.
Ajunse intr-un final la ceas, unde deja astepta Alina
- Astepti de mult? Intreba Delia
- Nu, am venit mai devreme ca ma plictiseam acasa.
- Bun, sa mergem si sa-mi povestesti ce ai mai facut asta vara.
- Pai, am fost la tara la bunici, la Telega si m-am distrat super cu toti cei care au venit in vacanta acolo. Am fost la baile Telega, unde apa-i foarte sarata si chiar daca nu sti sa inoti nu ai cum sa te ineci……
La un moment dat, vorbele lui Alina se estompau, Delia nu mai era atenta in jur, isi putea auzi doar bataile inimii care deveneau din ce in ce mai accelerate. Era extraordinar de aproximativ de scoala si asta o intrista “Daca voi plange? Daca voi ceda la primul gest frumos? Daca ne vom impaca? Daca…”
- Delia ! striga Alina
- Da….
- Nu esti atenta deloc. De ceva timp tot zic BLA BLA BLA si tu nici macar nu ai reactionat.
- Iarta-ma te rog, ma gandesc intruna la Alex.
- Delia…sa nu te prind ca te impaci cu el ca te plesnesc si nici nu mai ai ce discuta cu mine,
- Mi-e teama Alina, mi-e teama ! Daca nu-mi pastrez cumpatul?
- Voi fi langa tine. Uite un sfat, va parea nemilos. De fiecare data cand iti zambeste, cand se apropie de tine, cand vorbeste cu tine, gandeste-te la momentul acela…..cand l-ai prins cu alta. Te asigur ca fără întârziere iti va pieri cheful sa te impaci cu el.
Delia nu se abtinu si dadu drumul la doua lacrimi sa se prelinga pe fata.
Flashback
- Alex! Cum ai putut? De ce? Tipa fata indurerata in momentul cand vazu scena ce se desfasoara in fata ei. Alex, baiatul visurilor ei se saruta cu alta.
- Delia…zise el pe un ton stins…nu am vrut sa afli asa…se apropie de ea…nu am vrut sa te fac sa suferi. Eu…m-am indragostit de ea. Iti jur ca vroiam sa-ti spun. Iarta-ma.
Cu lacrimi ce curgeau siroaie pe obrajii ei inflacarati, si cu o viteza de nestapanit, il plesni pe Alex, lasandu-i o urma rosie vizibila pe fata.
- TE URASC ! tipa ea si fugi incotro vazu cu ochii.
End of flashback
Alina si Delia se asezara pe o banca in parculetul din apropierea scolii pentru a se calma.
- Iarta-ma fiindca ti-am adus aminte, insa asa e cel mai bine.
- Nu Alina, ai dreptate, iarta-ma tu, trebuie sa fiu puternica, doar asa am vorbit. Si schita un zambet.
Se ridicara dupa banca si pornira catre scoala, gandindu-se cat o sa rada de aceleasi chipuri.
In cealalta parte a orasului, in cea mai intunecata zona, a castelului Peles, domnea o liniste de temut. Desi era dimineata, castelul ramanea la fel de intunecat ca noaptea. Pare-se ca pana si razelor soarelui le e teama sa se apropie de locul acela. Numai vantul era singurul ce zburda prin frunzele copacilor din gradina castelului, intensificandu-se astfel sentimentul de neliniste. Castelul era rece si ostil, un mediu corespunzător pentru cei ce locuiau acolo. Intr-una din marile incaperiale castelului, in mijlocul unui pat imens, dormea Marcus, sau cel putin asta era impresia pe care vroia sa o creeze. Camera sa era imensa, cu peretii tapetati intr-o culoare maro-rosiatic, din loc in loc putandu-se vedea ca timpul si-a spus cuvantul. Pe peretii camerei atarnau tablouri ce infatisau portrete ale unor oameni nobili, printre care se aflau si parintii lui Marcus si Gabriel. Cei doi tineri sunt descendenti ai singurei familii regale de vampiri ce a existat vreodata. Desi erau vampire, acestia nu au baut niciodata sange de om, ci sacrificau animalele pentru a-si potoli setea. Cand un vampir musca un om, acesta era secat de sange si lasat sa moara sau era transformat, astfel alaturandu-se celorlalti. Sangele de om provoca dependenta si disparitia rasei umane ar fi dus totodata la disparitia rasei vampirilor. Aceasta era “regula de aur” pe care trebuiau sa o respecte cu desavarsire vampirii. Cine incalca aceasta regula, era omorat pe loc. Numarul vampirilor era îndeajuns de mare si nu se mai acceptau transformari. In timp insa, numarul lor a scazut considerabil din pricina unui razboi declansat de un alt vampir: lordul Vladimir.
Barbatul era mana dreapta a regelui, sfatuitorul personal si mentorul copiilor: Marcus si Gabriel, tocmai de aceea rangul sau era apropiat de cel al regelui.
Intr-o zi, lordul Vladimir l-a sfatuit pe rege sa desfiinteze “regula de aur” pentru a anihila oamenii, pe motiv ca acestia nu ar fi niciodata dispusi sa convietuiasca cu ei, si ca ar trebui sa isi faca simtita prezenta mai mult, sa nu mai traiasca in umbra lor. Lordul ii adusese regelui pana si un cap de om pe o tava, sperand ca il va convinge, insa se astepta la o altfel de reactie din partea lui. Regele scarbit de ceea ce a vazut si auzit a ordonat imediat sa fie prins si omorat Lordul Vladimir, insa nu a functionat; Lordul venise pregatit, isi adunase extrem de multi adepti impotriva regelui si isi forma o armata. Un razboi sangeros a fost declansat, si totul se petrecea sub privirile neputincioase ale copiilor regelui care imediat au fugit sa se ascunda intr-o pivnita a castelului numai de ei stiuta.
In urma acestui razboi, multi vampiri au pierit, iar familia regala ucisa, insa Lordul si-a dat seama ca cei doi copii lipsesc, asa ca a fugit sa-si adune adepti, si sa se intoarca pentru a termina ce a inceput.
Marcus avea acest cosmar in fiecare noapte. Mintea ii era incontinuu invadata de detaliile acelui masacru la care a asistat in copilarie.
“Se apropie clipa, ii pot simti prezenta, dar slab…trebuie sa caut in continuare, trebuie sa ma razbun..JUR!” gandea Marcus in timp ce strangea cu putere asternuturile pana cand mici firicele de sange ii curgeau din palme. _________________ In Blood I Lust
 |
|
| Sus |
|
 |
cristal356 Administrator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 524 Localitate: Soul Society
|
Trimis: 21/06/2008 22:13 Titlul subiectului: |
|
|
pot spune altceva decat ca ador fic-ul?..nu cred...
Astept continuarea
Chuu&Gambate _________________
 |
|
| Sus |
|
 |
Raynutza Moderator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 65
|
Trimis: 24/06/2008 15:13 Titlul subiectului: |
|
|
multumesc cristal..da se pare ca esti singura care imi comenteaza ficul eh..dar ma resemnez ca doar suntem la inceput de drum cu forumul
capitolul 5
Nu a trecut mult pana cei doi au gasit-o pe Delia. Nedumeriti ca au gasit-o pe o banca, dormind, au dus-o acasa la ea. Noroc ca mama ei era la serviciu, nu ar fi vrut sa o ingrijoreze, au intins-o in pat si au ramas la ea in bucatarie, asteptand.
- Ce s-o fi intamplat cu ea? Ce o fi vorbit cu Alex? Intreba Alina
- Sper ca nu i-a facut nimic, altfel o sa regrete ziua in care s-a nascut. Scrasni Sica din dinti.
- Important e ca e bine, ia sa-mi dezvalui talentul de bucatareasa sa fac niste clatite.
- Esti sigura?
- Da, de ce?
- Pai ma gandeam daca rezist pana la coltul strazii….
Nici nu termina propozitia bine, ca Alina ii tranti o tigaie in cap, iesindu-i un cucui mare in cap, si curgandu-i lacrimi din ochi (in stil anime).
Amandoi izbucnira in ras.
Dupa o jumatate de ora, Delia deschise ochii si privi in jur. Era la ea acasa.
- Ce mi s-a intamplat? Si fără întârziere i se derula scena in fata ochilor, cand a vrut Alex sa o sarute, cand l-a plesnit, cand a fugit plangand, cand un strain a oprit-o, si cum i-a vazut fata, a lesinat. Strainul…cine e? off, ma doare capul ingrozitor. Deodata isi aduse aminte de o voce : “Te voi cauta in curand mica mea viitoare vampirita”…. Vampirita? Cred ca am visat urat! Aoleu, Alina si Sica ! i-am lasat sa astepte, vor fi furiosi pe mine. Tocmai cand se pregatea sa se dea jos din pat, apare si Alina cu o tava.
- Ti-am pregatit pranzul, somnoroaso ! clatite cu gem, un pahar de suc cu portocale si o banana. A da, si dupa ce termini, vreau neaparat sa ne povestesti ce ti s-a intamplat.
- Sa.. NE? intreba tanara nedumerita.
- Pai ce credeai, ca te-am lasat singura? Apare si Sica in pragul usii. Si-n plus vreau sa ma asigur ca o sa supravietuiesti dupa ce mananci clatitele acelea. Daca ai vedea ce dezastru e in bucatarie. Si incepu sa rada
- Nu ai treaba, carcotasule?? Raspunse Alina.
- Ce m-as face fara voi? Zambi Delia si o lacrima de fericire ii apare in coltul ochiului drept.
- Hai gata. Acu mananca si povesteste-ne.
Delia nu mai astepta sa i se spuna de doua ori si se pune pe mancat. Dupa ce termina, incepe a povesti. Alina si Sica stateau cu sufletul la gura. Din cand in cand Sica mai dorea sa comenteze cand auzea ce ii spusese Alex, insa i-o reteza rapid Alina.
- Asa deci, spuse Alina intr-un sfarsit. Nemernicul a indraznit sa te sarute, bine i-ai facut Delia, asa te vreau. A meritat palma aia din plin, HA, cate i-as mai fi dat eu
- Ce e cu adevarat interesant, zise Sica afisand o fata serioasa, e faptul ca strainul ti-a spus “vampirita”. Am citit undeva intr-o carte, despre cum vampirii convietuiau laolalta cu oamenii, acum mii de ani.
Fetele ramasera cu gura cascata, iar tanarul continua:
- Se spune ca desi oamenii stiau de existenta vampirilor, si de faptul ca acestia umblau printre ei, nu i-au acceptat niciodata, fiindu-le frica. Intre timp, un razboi s-a declansat in castelul regelui vampirilor, masacru ce a dus la starpirea rasei lor. Totul a pornit de la persoana de incredere a regelui :Lordul Vladimir, acesta dorindu-si cu ardoare tronul, insa se pare ca misiunea lui a esuat intrucat copii regelui au supravietuit, iar el a fugit sa se ascunda, fiindca isi pierduse o foarte mare parte din armata. Pana in ziua de azi totul a ramas legenda, nimeni nu mai crede in vampiri.
- Dar daca totusi exista? Daca strainul acela e un vampir, sau poate chiar fiul regelui?
- Delia, nu cred asta. De sute de ani nu s-a mai auzit de vampiri, sau macar de vreun omor. Si din cate imi amintesc, nu am vazut niciodata pe cineva cu gauri in gat.
- Totusi….dar cred ca aberez, probabil saracul baiat a zis “floricica” sau altceva. Sau poate lesinul mi-a cauzat defectiuni cerebrale, incepe tanara sa rada. Va multumesc pentru tot prietenii mei, dar va suparati daca ma lasati singura? As mai vrea sa dorm putin, ma doare capul ingrozitor.
- Nicio problema Delia, zambi Alina.
- Auzi Delia, se apropie Sica de fata si ii sopti la ureche, sigur nu e de la clatite? Sa nu-ti fie rusine sa zici…..
Ghinion pentru el, Alina auzise, si-i arunca cu niste papuci in cap, astfel iesindu-i inca un cucui. Plecara amandoi spre casele lor, lasand-o pe Delia singura, contempland asupra ceea ce s-a intamplat astazi.
“Ma intreb oare cum o fi sa privesti mulțimea prin ochii unui vampir?”
- Ai vrea sa afli? _________________ In Blood I Lust
 |
|
| Sus |
|
 |
cristal356 Administrator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 524 Localitate: Soul Society
|
Trimis: 25/06/2008 14:18 Titlul subiectului: |
|
|
nice chapter;) ...and yep...where at begining of "the best forum" ..but nimeni n-a zis ca n-o sa ajungem...
Ast urmatarorul capitol
Chuu & Gambate _________________
 |
|
| Sus |
|
 |
Raynutza Moderator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 65
|
Trimis: 25/06/2008 21:01 Titlul subiectului: |
|
|
next chapter..for u cristal
capitolul 6
Auzi Delia o voce si se inspaimanta. “Cum era posibil? Nici macar nu am zis cu voce tare ca sa ma auda cineva.”
- Nici nu e trebuință scumpo! Eu pot citi gandurile oamenilor, sau cel putin ale celor care imi trezesc interesul.
- Cine esti? Te rog arata-te, nu te mai ascunde.
Din spatele draperiilor se ivi o umbra, si o siluata intunecata aparu in mijlocul camerei. Afara era seara, iar lumina lunii ii evidentia trasaturile infricosatoare, ochii negri straluceau ca noaptea, si aveau si o nuanta de rosu. Deliei i se zbarli parul la ceafa cand il vazu, insa continua pe un ton calm:
- Tu esti cel cu care m-am intalnit azi?
- Da micuto, eu sunt. Ma numesc Marcus. Deci revin la intrebare.. ai vrea sa afli?
- E adevarat? Chiar esti vampir?
- Da, sunt. Si mai sunt ceva…
- Ce?
- Nebun dupa tine. Acesta se apropie de fata, urcandu-se in pat langa ea. Vazand ca fata se retrage inspaimantata in spate, ii spune pe un ton bland: nu te teme, nu te voi musca, inca, si ranji cu satisfactie.
- Mie nu imi e teama de asta. Intr-un fel chiar imi doresc sa aflu. Vampirii sunt creaturi puternice, capabile sa infrunte orice, oricand, oriunde, iar puterile lor sunt insemnate. Mi-as dori cu ardoare sa fiu mai puternica.
- Asta e un motiv excelent, micuta mea vampirita.
- Inainte de asta, as mai vrea ceva.
- Orice!
- Sa ma saruti.
Uimit de ceea ce isi doreste fata, Marcus ramase cateva secunde sa se uite in ochii ei. Emanau atata caldura, straluceau atat de bland, si exprimau inocenta sufletului ei. Ii da doua suvite de par la o parte, si cu blandete se indreapta catre ea, catre buzele ei rosii si fierbinti, care doreau sa simta ca sunt iubite. Delia era speriata, dar in acelasi timp in extaz, isi dorea sa-l sarute, dorea sa se simta iubita. “oare ce mi se intampla? Ma indragostesc din nou?” pana sa mai spuna ceva, vampirul o trasese teribil de aproape de el, lipind-o de trupul sau privand-o de orice libertate de miscare, isi simteau inimile, ce pareau a bate la unison. Isi unira buzele intr-un sarut pasional si lung, amandoi dorindu-si sa nu se mai termine, sa fie ei doi, pe veci, sarutandu-se. In acel ocazie cei doi devenira una si aceeasi fiinta, se crea o legatura intre cei doi, iar Delia se simtea in al 9-lea cer. Sarutul lua sfarsit spre dezmagirea celor doi, fiindca Delia se opuse. Gafaia ca si cum ar fi alergat 10 km, dar si-ar mai fi dorit. Era ceva in ochii lui caruia nu-i putea rezista, plutea ceva in aer, un sentiment necunoscut, dar totusi ceva o facea sa planga, era raceala acestuia. Desi o saruta cu pasiune si cu dorinta, nu era sigura daca acesta o iubeste, nu vroia sa mai sufere, trebuia sa stie.
- Marcus, ma iubesti?
- Din prima clipa cand te-am vazut mi-ai captat atentia, pana si felul cum plangeai imi incalzea sufletul asta care nu a mai simtit de mult timp ceva pentru cineva. Nu stiu daca e iubire, cert este ca te vreau, vreau sa fi ingerul meu, iar eu demonul tau, sa fim impreuna pe veci.
Aceste cuvinte o speriau pe Delia, dar era hotarata, vroia sa devina vampir, vroia sa inceteze sa fie slaba si dispusa sa cedeze.
- Marcus, ….. musca-ma !!
- Sa sti ca dupa asta nu mai e cale de intoarcere.
- Stiu, zise ea in timp ce isi dezgoli gatul si un pic din umar. Fi bland doar.
Fara sa mai stea pe ganduri, vampirul dintr-o miscare era in spatele fetei apucand-o de mijloc cu blandete si tragand-o mai aproape, putea simti cum tremura, ii simtea frica, dar nu avea de gand sa o faca sa sufere. Inainte sa o muste, ii indeparta parul de pe umeri si-si plimba nasul de-a lungul gatului, ajungand pana la lobul urechii, coborand apoi , simtindu-i mirosul care il innebunea. “ce mi-a facut, de ce o doresc atat de mult?”
- Nu te teme. Spoti acesta
Isi infipse cu blandete coltii in gatul fetei, aceasta gemand de durere, insa era o durere suportabila, ii placea, simtea cum o energie ii invadeaza corpul, dorea mai mult, nu dorea sa-i dea drumul, era intradevar bland cum ii spusese, insa Marcus se opri, stia ca daca mai continua o putea ucide. Martorii acestei scene erau doar astrii ceresti, Luna si stelele. Devenise mai mult decat o scena cu atacatorul si victima, era ceva intim. O culca pe perna si-si arunca o ultima privire inainte sa dispara in noapte. Ii sterse doua firicele subtiri de sange ce I se prelingeau pe gat, o saruta cu drag pe buze si disparu. “vei incepe o noua viata, iubita mea. Vom fi impreuna pe veci”
Delia dormea senin, avea zambetul pe fata, fapt ce denota ca va avea o seară destul de linistita. Dar unele ganduri tot nu-i dispareau, pana si somnul i-l bantuiau “oare voi avea nevoie de sange de om? Oh, nu, la asta nu m-am gandit.” Deodata chipul i se incrunta, devenind nelinistita, insa nu se trezi, era prea epuizata.
Dimineata se apropie cu pasi repezi, iar razele soarelui patrundeau trufase in camera Deliei, fiindca uitase sa-si traga draperiile, astfel ca tanara se destepta mult mai devreme decat ziua precedenta.
- Au, ce ma doare capul, si gatul. Se plange ea. GATUL…….
Se indrepta cu pasi repezi la oglinda sa isi priveasca gatul. Spre surprinderea ei, nu era vanata si nici nu se vedeau gaurile foarte mari, erau mici, cat niste intepaturi de ac. “a fost bland” zambi . Casca gura sa vada daca are colti, insa nu avea, nici ochii rosii, nu avea nimic schimbat, poate numai dispoziția de euforie pe care nu a mai simtit-o de mult.
Se duse vesela sa se pregateasca pentru scoala. Se spala, se indrepta apoi in bucatarie si vazand ca are timp destul pana sa plece, hotara sa-i faca mamei micul dejun. Zis si facut. Urca la ea in camera cu o tava plina de bunatati, si bineinteles nelipsita cafea.
- Delia, ce-i cu tine asa devreme? Ai facut micul dejun !? se uita mirata femela la fiica sa. Te simti bine draga, nu cumva ai febra?
- ‘Neata si tie mama! Nu, nu am febra, ma simt chiar foarte bine dupa cum observi. Hai trezeste-te sa te duci la serviciu. Si parasi camera lasand-o pe mama sa se uite stupefiata in urma ei.
Isi face ghiozdanul, se imbraca intr-o fustita neagra, o bluzita alba cu maneca lunga, cu decolteul la vedere, se incalta cu o pereche de cizmulite cu putin toc si iesi pe usa. Se intoarce rapid in casa respirand greu. “pot sa suport lumina soarelui?? Sau ma prajesc?” Scoate nedumerita o mana pe usa si observa ca nimic nu se intampla. “ce se intampla de nu m-am schimbat deloc, nimic din ceea ce ar afecta un vampir natural nu ma afecteaza” in cele din urma iese pe usa si se indreapta catre scoala. Se simtea atat de bine, nici ei nu-i venea sa creada.
Se intalni cu Alina ca de obicei si se indreptara catre scoala.
- Delia ! zise Alina pe un ton incet.
- Da.
- Ce ai patit? Radiezi de fericire. O fi avut dreptate Sica, am pus ceva nepotrivit in clatite. Stiam eu ca faina aia nu-i de buna calitate. Se incrunta fata.
- Nu prostuto, nu-i de la clatite, si sa sti ca au fost chiar bune.
- Atunci? Ieri aratai groaznic, scuze ca iti spun, si azi esti schimbata.
- Lasa ca iti povestesc mai incolo. Acum e prea scurt timpul. Ne intalnim la un suc dupa ore.
- Ok, cum zici tu.
Ajunsera in fata portii si se intalnira cu Sica.
- Buna Sica. Saluta Delia radiind de fericire
- Ti-am zis eu ca ai pus ceva in clatite. Raspunse acesta nedumerit.
- Ce aveti mai cu clatitele mele?? Si sa sti ca au fost nespus de bune, asa mi-a zis Delia.
- Eh. Ii e rusine sa recunoasca, sa nu te raneasca.
In urmatoarea secunda Sica primi un binemeritat pumn in cap incepand sa lacrimeze.
- Sa sti ca si acum mai am cucuiele de ieri. NESUFERITO
- Nesimtitule.
- Vrajitoareo.
- Terminati voi doi. Daca nu v-as cunoaste mai bine as zice ca sunteti doi indragostiti.
Cum auzira asta, cei doi tacura si se inrosira la fata. Au tacut tot drumul spre clase. Delia intra in clasa si se aseza linistita in banca, scotandu-si cd-playerul si blocul de desen ca sa deseneze. Desenul este pasiunea ei cea mai mare. Pe langa engleza, Delia iubeste sa-si exprime sentimentele prin desen. Insa nu a mai desenat demult fiindca mai mereu a fost trista si ingandurata si fiind mereu o fire optimista si vesela, orgoliul nu a lasat-o sa faca desene triste. Degrabă dupa ea, intra si Alex in clasa. Se aseza in banca din spatele Deliei si tocmai cand vroia sa zica ceva, tanara deja dadea muzica la maxim. Baiatul intelesese pentru moment, dar nu avea de gand sa se dea batut.
La castel, Marcus se indrepta catre camera lui Gabriel sa-i impartaseasca decizia luata. Era sigur ca va reactiona violent, dar nu avea ce face, trebuia sa-i spuna. _________________ In Blood I Lust
 |
|
| Sus |
|
 |
cristal356 Administrator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 524 Localitate: Soul Society
|
Trimis: 25/06/2008 21:07 Titlul subiectului: |
|
|
YEY for me thx
I love it...
I'l be waiting 4 the next chapter;)
Chuu & Gambate _________________
 |
|
| Sus |
|
 |
Raynutza Moderator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 65
|
Trimis: 26/06/2008 19:09 Titlul subiectului: |
|
|
capitolul 7
La castel, Marcus se indreapta catre camera lui Gabriel sa-i impartaseasca decizia luata. Era sigur ca va reactiona violent, dar nu avea ce face, trebuia sa-i spuna. Dar asta e ceva lipsit de importanta in acest moment. Nu-si poate lua gandul de la Delia, de la fata care practic l-a prins in mrejele sale si nu-si putea explica cum. “ma simt atat de ciudat. Amintirea acelui sarut nu imi da pace. Daca as fi stiut ca viata mea se va schimba, ca voi intalni iubirea. Iubire? Oare asta inseamna sa iubesti?” cu o ultima cugetare, ajunge in fata usii camerei lui Gabriel. O deschide cu un scartait usor si paseste inauntru. Gabriel sta ascuns in umbra draperiilor de la imensele sale ferestre, parand afundat in ganduri. Lui Marcus i se pare dubios ca fratele sau e in dispoziția asta, niciodata nu l-a vazut atat de preocupat. El era mereu cel care lua deciziile fara sa se gandeasca de doua ori, si de fiecare data, avea succes. Inainta catre patul din mijlocul camerei, isi ia un scaun si-l trage langa Gabriel. Acesta parca citindu-i gandurile il intreaba, nu inainte sa schiteze inca un zambet, de data aceasta stralucind unul din colti.
- Ce te framanta Marcus? Pari foarte incruntat
- Nu sunt singurul in situatia asta din cate vad. Gabriel isi sterge neîntârziat orice urma de zambet si cade din nou pe ganduri. Dar nu am venit pentru asta. Vreau sa iti aduc la cunostinta ceva, raspunde Marcus pe un ton serios si incet.
Cu o privire plina de interes, Gabriel intreaba:
- Ce s-a intamplat. Sa nu-mi spui ca l-ai gasit pe L… Vladimir. Ezita in momentul in care vroia sa spuna “Lord”, si-a dat seama ca personajul acela nu e demn sa poarte acest rang.
- Nu. Mi-as fi dorit eu, insa ii pot simti prezenta, e aproape, si din fericire, se pare ca e singur. Daca ar fi venit cu alti adepti, simtul ar fi fost mai puternic.
- Stiu, si eu l-am simtit. De aceea mi-am pierdut cumpatul atunci, stiam ca se poate intoarce oricand, cu gandul sa ne omoare. Se incrunta din ce in ce mai tare, si cu o miscare brusca lovi peretele din spate, reusind sa il sparga. Se vedea clar ca fierbea de nervi, sangele ii pulsa din ce in ce mai tare, iar ochii capatau o nuanta rosiatica. Marcus nu reactiona in niciun fel, era foarte calm, il intelegea pe fratele sau, stia cum e sa simti ca iti explodeaza fiecare vena in corp de nervi. Decide sa sparga tacerea
- Gabriel, calmeaza-te, trebuie sa iti spun ceva. La fel de brusc cum a transformat fiinta nemiloasa, capabila sa ia pe oricine de guler si sa-l ucida, la fel de brusc redeveni la normal
- Iarta-ma. Ascult
- Voi avea o sotie.
Gabriel ramase perplex sa se uite la fratele sau si cu o voce nedumerita, stupefiata continua:
- POFTIM ?? ai innebunit? Cum s-a intamplat?
- In primul rand, nu e o vampirita. E cea mai dulce fiinta care a reusit sa-mi inmoaie inima, sa ma faca sa simt lucruri nestiute. Pentru a fi sigur ca o voi avea, am muscat-o, dar asta a fost desigur si decizia ei. Sti extrem bine ca nu beau sange de om, dar ceva la ea m-a cutremurat.
- E o prostie, asa ceva nu e posibil ! tipa Gabriel. Nu stia cum sa reactioneze. Sa-l ia de guler si sa-l tranteasca de toti peretii sau sa ramana impietrit precum o statuie din pricina a ceea ce tocmai a auzit. Adevarul e ca nu stia nici ce-l enervase, prostia lui, fiindca a baut sange de om, sau ca un nou vampir a fost creat.
Au ramas asa, uitandu-se unul la altul, Marcus era calm, desi pe fata lui se citea clar ca ii este teama, iar Gabriel era furios. Trec minute bune…de groaza, iar ei inca se priveau unul pe altul. Marcus decide sa sparga tacerea.
- Imi pare rau Gabriel. A fost decizia mea, nu se mai poate repara nimic. Si nu am niciun pic de remuscare. Ma crezi sau nu, eu…..ezita un pic si isi indrepta privirea spre podea, dar rapid ridica capul si spune clar si raspicat…. Eu o iubesc ! fara sa mai spuna ceva, se intoarce cu spatele la fratele sau si pleaca.
- Marcus…blondul se opreste, dar nu intoarce privirea. Gabriel devenise calm…sa ai grija de ea, nu ai vrea sa o pui si pe ea in pericol. Sti foarte bine ca Vladimir nu are limita de ucis cand vine vorba de noi. Nu va sta pe ganduri cand va afla de ea, o va ucide pe loc.
Fara a se intoarce catre fratele sau, lui Marcus i se dilatara pupilele, bataile inimii deveneau din ce in ce mai accelerate, desi nu vroia sa arate lucrul acesta, teama, raspunde pe un ton calm fortat:
- Voi avea grija! Si iesi din camera, lasandu-l pe Gabriel sa se cufunde din nou in ganduri. Desi vrea sa stie ce il framanta pe fratele sau, in momentul acesta, Delia e singura fiinta importanta pentru el. Vrea sa o proteje, cu pretul vietii lui.
Blondul se indreapta catre camera lui vrand sa se linisteasca o vreme, dar imediat ce ajunge in camera tranti nervos usa de perete, impingand usor masa intratat incat s-a rasturnat. Era rosu la fata si i se putea observa o mica vena care ii pulseaza, mai sa se sparga, ochii care sclipesc si o stare de neliniste si incertitudine, o situație care nu il lasa sa stea locului si devenea tot mai agitat. “nu voi îngăduie asa ceva, niciodata” gandi el.
La scoala, pauza mare sosise. Toti elevii se imbulzeau sa iasa la magazinul din curtea scolii fiind lihniti de foame. Dupa o ora de Economie, Chimie si Matematica, Delia se grabi in clasele amicilor ei sa-i scoata afara ca deja nu mai suporta atmosfera din clasa, era o tensiune de parca le luasera la toti foc creierele.
- Of, inca o ora de mate. Se plange Delia. Daca mai aud ceva despre primitive si derivate si alte prostii, o sa ajung sa ma zgarii pe fata.
- Cum sa faci asta, sa strici asa frumusete de chip? Se auzi o voce, care nu apartinea celor prezenti, dar totusi parea cunoscuta. Intoarce Delia capul, si vazand cine tocmai deschise gura, se incrunta, si incepe a scrasni din dinti, aproximativ ziceai ca maraie. Bineinteles, era Alex.
- Usor sa nu ma musti ! rase baiatul.
- Asculta-ma bine ingamfatule! Nu te apropia de mine ! Nu vorbi cu mine ! Nu te uita la mine ! Clar ?!
Alex inceta a rade si se rezuma la un modest zambet. O apuca pe Delia de mijloc si o trase deosebit de aproape de el, astfel ca tanara ii auzea bataile inimii. Niciodata nu le-a auzit cum se auzeau in momentul acela. Dar totusi, simtea cum ii curge sangele in vene, fierbea, nu dorea sa o atinga, nu il mai vroia deloc, singura ei dorinta era ca el sa se evaporeze dupa fata pamantului. Ceva ciudat incepe a se intampla inauntrul ei, pe masura ce Alex se apropia si mai mult, si mai mult, de buzele ei, dar se indreptara de fapt catre ureche ca sa-i sopteasca ceva: - auzi, pisicuto, mi-ar placea sa vad cum ma musti !
In secunda urmatoare, Delia simtea ca explodeaza, nu se mai putea controla, ceilalti nu puteau observa, dar ea vedea rosu in fata ochilor, si chiar rosii devenisera ochii, ii aparura si doi coltisori micuti ce cresteau din ce in ce mai mult. Se smuci din stransoare si facu tot posibilul sa se abtina sa-i sara la gat, sa-i faca sangele sa-i tasneasca, sa-l vada cum se chinuie, si ii trage o palma cu o vigoare incredibila, incat si ea ramane bulversata de eficacitatea pe care o detine. Alex a fost nevoit sa se dea ceva pasi inapoi, impiedicandu-se in picioare si picand jos. “ ce am facut? De ce simt nevoia asta subita sa-i fac rau, sa-l vad cum implora iertare, sa-l omor incet si dureros.” Se lasa tanara in jos apucandu-se de burta, sudoarea rece predomina pe tot corpul, iar ea gafaia alarmant de repede. “nu acum. Inceteaza, nu vreau sa ma vada lumea” parca ii ordona cuiva inauntrul ei sa se linsteasca, sa ramana in inchisoarea in care a fost captiv atata vreme. Nu mai auzea nimic, nici strigatele disperate ale prietenilor ei, totul in jur devenea ceata, isi auzea doar bataile inimii ca pareau a reveni la normal, ochii ei isi recapatara culoarea, dar ea tot transpirata ramase. Se simtea slabita, fara puteri, simtea cum pamantul ii fuge de picioare. Cu o ultima urma de vlaga il striga pe Marcus, apoi lesina. _________________ In Blood I Lust
 |
|
| Sus |
|
 |
Raynutza Moderator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 65
|
Trimis: 30/06/2008 11:14 Titlul subiectului: |
|
|
capitolul 8
In cealalta parte a orasului Marcus a simtit o strafulgerare in inima “Delia”. Dispare intr-un nor de fum in directia in care ii simtea prezenta, la scoala. Ajunge in fata scolii si vede o multime de copii adunati in curte, si niste profesori care ii indemnau sa se retraga in clasele lor. Fara sa se gandeasca de doua ori, intr-un suflet ajunge la Delia si vazand ca era inconstienta o ia in brate.
- Asa de repede s-a intamplat, cum e posibil? Tremura vocea vampirului. Stia ca aceasta inca traieste, ii simtea pulsul, dar o privea nedumerit. “e imposibil, procesul dureaza cateva saptamani” isi daduse seama ca incepea transformarea, se vedeau urme de sange pe buza de jos, sugerand aparitia coltilor, iar caninii care revenisera la normal, erau totusi ascutiti.
- Cine esti? Pleaca de langa ea. Se rasti Alex cand vede ca un strain o ia pe tanara in brate.
- Ai face bine sa te retragi din viata ei. Nu te mai vrea, a suferit mult din cauza ta.
- Ce sti tu? Si se indreapta cu viteza catre Marcus lovindu-l din plin peste fatza.
Nu reusi decat sa-i clinteasca capul intr-o parte, insa gestul acesta a fost de ajuns. Privirea i se incetoseaza si nu mai poate gandi, simte cum inima se intuneca si in vene ii clocoteste sangele, o dorinta animalica urla in sufletul lui, se zbatea mai sa ii sparga pieptul, vroia razbunare, vroia sa il calce in picioare. Ochii capatasera o nuanta rosiatica, iar Alex observa ca ceva nu e in regula, dar nu apuca sa se dumireasca, fiindca vampirul il luase de gat cu o mana ridicandu-l cativa centimetri de la sol, iar ghearele ii strapungeau incet, dar dureros, carnea.
- Inca odata te mai prind in preajma ei si te despic in doua. AI INTELES ?? racni acesta, si ii dadu drumul jos. Toti ii priveau cu groaza, mai ales pe strain.
Alex se tinea cu cele două maini de gat neputand sa respire cum trebuie, dar sa mai spuna ceva. Cu ultimele puteri se indrepta catre clasa de unde isi luase bagajele si pleca. Toata omenirea il privea stupefiata. Marcus profita de neatentia lor si o lua pe Delia disparand intr-un nor de fum. Totusi ce nu stia el, e ca prietenii Deliei au vazut cand vampirul a disparut cu tanara, si-si dadura numaidecât seama ca ceea ce spusese Delia cu o zi in urma era adevarat. Erau prea socati sa mai spuna ceva, se uitau unul la altul neputand sa zica ceva.
Inapoi la castel, Marcus o intinse pe Delia pe patul sau si ramase tintuit sa o priveasca. A ramas asa cateva secunde, apoi minute, apoi ore, deja pierdea notiunea timpului. Afara se innoptase, iar norii negrii ce se adunasera pe cer prevesteau o furtuna. Stropii reci de ploaie ce cadeau din inaltul cerului, loveau usor, dar dureros, geamurile. Lumina fulgerelor era singura care patrundea in camera unde se aflau cei doi indragostiti. Marcus plictisit sa stea atata vreme privind-o pe frumoasa lui, s-a asezat in spatele ei, cuprinzandu-i mijlocul si tragand-o mai aproape. Ii putea simti aromă ei dulce, o stranse si mai tare, o dorinta nebuneasca de a o saruta pusese stapanire pe el. Delia simtind stransoarea, deschise ochii incet, intai vazand in ceata, apoi devenind din ce in ce mai clar. Nu stia unde se afla, camera intunecata, luminata de fulgerele de afara ii inspira un sentiment de teama, de singuratate. Un tunet reusi sa o faca sa tresara, sa tremure.
- Nu te teme, micuto, esti cu mine. Ii spuse Marcus pe un ton calm, si bland.
Fata se intoarse cu fata spre el, dar nu se elibera din imbratisarea acestuia, ci dimpotriva, si-a incolacit si ea mainile dupa gatul lui. Se uita pierduta in ochii aceia intunecati ca negura noptii, inca era ametita dupa clipele petrecute la scoala. A incercat sa adoarma, dar de fiecare data cand inchidea ochii ii vedea pe ai lui, simtea ca erau aproape de ea, o chemau. A deschis ochii de tot, l-a tras mai aproximativ de ea iar buzele lor s-a unit intr-un sarut dulce, pasional, un sarut pe care il meritau, un sarut dupa care tanjeau amandoi, un sarut care ii indeamna sa traiasca mereu impreuna, in iubire… Erau atat de aproape unul de celalalt, corpurile lor erau lipite. El isi trecea mainile prin parul ei castaniu, apoi pe brâu si din ce in ce mai jos. Delia simtea mii si mii de fluturasi in stomac, vampirul facand-o sa tresara cu fiecare mangaiere, cu fiecare gest. Se lasa dusa de val, fiindca il dorea, si nici nu stia de ce, nu stia cum era posibil sa iubeasca din nou cand sufletul ei a fost spart in mii de bucatele cu putin timp in urma de cel pe care il credea jumatatea ei. A urmat o noapte de amor, in care existau doar ei doi, si iubirea lor pura. Tunetele se auzeau din ce in ce mai asurzitor, parca de invidie vroia sa rupa totul in cale, insa lor nici ca le pasa. In acea noapte aveau grija doar unul de altul, in acea noapte au atins apogeul iubirii lor, in acea seară au avut tot ceea ce si-au dorit.
Primele raze ale soarelui, ii surprindeau pe cei doi indragostiti imbratisati, acoperiti doar de un cearceaf alb. Un sunet deranjant si insistent nu le dadea pace. Era telefonul Deliei. Un pic ametita, se ridica in fund vrand sa raspunda la telefon. Marcus o apuca de incheietura si o trase inapoi in pat, sarutand-o gingas pe buze.
- Nu raspunde. Spune el
- Dar trebuie, am lipsit toata noaptea de acasa. Mama trebuie sa fie ingrijorata, trebuie sa am grija ce-i spun. Se dadu jos din pat si lua telefonul din gentuta. A fost placut surprinsa sa vada ca Alina era cea care tocmai o suna.
- Alo?
- DELIA !! unde ai disparut? Nici nu sti cat de ingrijorati am fost eu, Sica si mama ta. Nu ai raspuns deloc la telefon, si in cele din urma m-a sunat pe mine. I-am spus ca dormi la mine si ca nu poti vorbi fiindca inveti un comentariu, si ca ai telefonul pe silentios.
- Multumesc mult Alina, raman datoare vanduta. S-a linistit nu?
- Bineinteles. Auzi? Esti cu el? Cu…. Vampirul?
- Da, dar cum ti-ai dat seama? Intreba tanara surprinsa. Ii era teama de reactia prietenilor ei, se gandea ca acestia nu-l vor accepta niciodata.
- Am vazut cand a disparut cu tine. Esti bine nu?
- Da. Sunt foarte bine, zambi ea, si intoarce capul sa se uite la baiatul din asternuturi. Era atat de frumos, parul lui blond, ai fi zis ca soarele se ascundea sub fiecare fir de par, iar ochii lui, desi negri, si plini de raceala, te pierdeai in ei. Bataile inimii i se accelerau cand il studia. Marcus simti, si intalni privirea ei, schitand un zambet cald.
- Alina, vezi ca nu vin la scoala azi.
- POFTIM ? De ce?
- Tu acopera-ma inca o zi. Ti-am zis ca raman datoare. Te pup. Papa
Alina ramase inmarmurita, nu apucase sa zica nici PA caci Delia inchisese telefonul si se indrepta cu pasi grabiti in pat. Incepura sa se sarute din nou, Delia nu se mai satura de el, simtea ca devine dependenta de iubirea lui, era ca de pildă un drog, dar nu unul toxic. Pe obrazul stang tanara simti ceva rece, duse mana instinctiv si sterse o lacrima. Sarutul lor se terminase, isi dezlipira buzele si au ramas privindu-se unul pe altul.
- De ce plangi? Intreba Marcus.
Vocea lui suspicios de calda o speriase pe Delia, si tresari putin.
- Plang? Nu… e doar o lacrima de fericire.
- Ramai aici, ma intorc repede.
De teama ca va pleca, ca o lasa singura in casa aceea imensa, infricosatoare, o indemna pe Delia sa il prinda de incheietura si sa-l implore din priviri sa nu o lase. Acesta se intoarce catre ea si ii spune
- Prostuto, vin repede. Si pleca.
Delia se dadu jos din pat si merse sa se imbrace, cu aceleasi haine din ziua precedenta. Un gand ii strafulgera mintea. “unde imi sunt lucrurile? Ghiozdanul, cd-playerul. Of, da toanta mai sunt. De parca prietenii m-ar lasa de izbeliste”.
Se aseza pe marginea patului si privi in jur. Camera lui era la fel de mare cat doua camere ale ei, dar macar ale ei aveau putina culoare, caldura, aceasta era rece si din loc in loc mai vedea cate o gaura jos langa podea, semn ca acolo mai traia si altcineva. Se urca in varful patului si-si duse genunchii la piept.
- Oare ce mi s-a intamplat ieri? Asta inseamna transformarea? De ce aveam sentimentul acela de ura, de sete de a ma razbuna, de a ucide? Oare asta inseamna sa fi vampir? In asta consta de fapt? Sa ucizi? Nu vroiam sa fiu asa, am vrut sa fiu mai puternica, sa nu mai cedez. Dar trebuie sa continui, trebuie sa-mi accept destinul. Eu am vrut sa fie asa, si in plus, nu mai exista cale de intoarcere, si il iubesc pe Marcus, desi nu am crezut ca voi mai fi capabila sa iubesc, si sunt sigura ca il voi putea imblanzi. Doua lacrimi i se preling pe obrazul fierbinte, dar nu erau de tristete, erau de fericire, simtea inauntrul ei cum se maturizeaza si asta o incanta.
Nu trecura 10 minute si apare Marcus. Tinea in mana o cutie neagra, invelita in catifea, se vedea ca era un cadou pe masura. Se urca in pat langa Delia, ii lua fata intre palme si o saruta cu dragoste, apoi se indeparta si-i pune cutia in fata. Delia ramase inmarmurita, nu stia cum sa reactioneze, lua cutia si o desface cu o cheita de aur ce era infipta in gaura de deschidere. O ridica si o melodie lenta incepe a canta. Era o cutiuta muzicala, si in interiorul cutiutei, era un saculet, tot negru, tot de catifea. Il lua in mana, si-i desface cu atentie snuruletul de la guler, cu teama de a nu se rupe. Varsa continutul in palma si consta ca era un inel. Un inel din aur cu un semn gravat pe un suport unde normal ar trebui sa stea o piatra, numai ca inelul nu fusese creat cu o piatra, ci cu acel simbol, un ochi, întocmai unui ochi de faraon.
- Aceasta este emblema familiei. Spuse Marcus. Si acest inel este oferit din generatie in generatie, urmasilor familiei.
- Deci, este al tau. De ce mi-l dai mie?
- Delia, vreau sa ti-l ofer fiindca….vreau sa fi sotia mea.
Delia ramase uitandu-se perplex la Marcus, insa inauntrul ei nu mai putea de fericire, stia ca il iubeste, si simtea ca si el o iubeste, dar nu e prea repede?
- Stiu ca poate te gandesti ca este prea repede, de aceea vreau sa iti ofer un timp sa te gandesti. Dar vreau sa sti ceva, si-i lua mainile intr-ale sale, fixand privirea lui spre ochii ei, si-i spuse: Te iubesc mai presus de orice. Eu as putea sa mor din iubire pentru tine.
- Marcus, nu stiu ce sa spun. M-ai luat prin surprindere, dar vreau sa sti ca si eu te iubesc. Ai aparut intr-unul din cele mai dificile momente ale vietii si pot sa spun ca a luat o intorsatura la 180 de grade. Pentru mine nu e important sa fi vampir sau om, ci sa fi cu cel pe care il iubesti. Mi-e teama, bineinteles, ca voi suferi, si un legamant ca acesta, se desface greu.
- Delia, voi face tot ce-mi sta in putinta sa te fac fericita. Iti promit.
Cu acestea fiind spuse, indiferent ce vorba a Deliei care urma a fi zisa, a fost inabusita intr-un sarut pasional. _________________ In Blood I Lust
 |
|
| Sus |
|
 |
cristal356 Administrator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 524 Localitate: Soul Society
|
Trimis: 13/07/2008 21:14 Titlul subiectului: |
|
|
I'm stupid n-am observat ca ai pus continuarea...bn plus ca am fost plecata...da asta numai conteaza:D...ca si celelalte mi se pare soper mijto capitolul:X
Il ast pe urmatorul
Chuu & Gambate _________________
 |
|
| Sus |
|
 |
Blue Bird Fan Devotat


Data inscrierii: 10/Iun/2008 Mesaje: 198 Localitate: Here!
|
Trimis: 15/07/2008 20:43 Titlul subiectului: |
|
|
Nu-mi vine sa cred , ca nu am vazut acest magnific fic...e superb...habar n-am ce sa-ti spun pentru ca e super...ba da am ce sa-ti spun
Gambate & Chuu  _________________
Kaname Rullz...Zero Sucks... |
|
| Sus |
|
 |
Raynutza Moderator


Data inscrierii: 01/Iun/2008 Mesaje: 65
|
Trimis: 21/07/2008 22:36 Titlul subiectului: |
|
|
m-am ganti ca vreti sa o vedeti pe Delia vampir
[url=http://img3.freeimagehosting.net/image.php?52d63a95fc.jpg] [/url]
capitolul 9
- Delia, trebuie sa vorbim. Intrerupse Marcus sarutul si afisa o fata serioasa. A inceput transformarea.
- Cum? Adica, da stiu, m-am simtit ciudat de furioasa si insetata de sange cand l-am lovit pe Alex.
- Stiu, si crede-ma ca nu stiu cum s-a putut intampla. Procesul de transformare dureaza cateva saptamani, dar la tine a evoluat intr-un mod neasteptat de rapid. Nu inteleg nici cum poti sa suporti lumina soarelui.
- La aceasta intrebare iti pot raspunde eu. O voce cunoscuta se auzea din spatele lor, era Gabriel care statea rezemat de tocul usii si asculta discutia lor. Ah, dar unde imi sunt manierele? Ma numesc Gabriel, si se apropie de Delia luandu mana in a lui, sarutand-o. Sunt fratele lui Marcus.
- Sunt Delia, incantata, raspunse aceasta, usor intimidata de barbatul atat de intunecat ce statea in fata ei. Era mai rece decat Marcus, ochii lui erau lipsiti de viata, goi. Nicio lucire nu se zarea in ei, iar dermă lui, era atat de alba si rece. Bineintele si a lui Marcus era la fel, dar parca nu ca fratelui sau. Stia ca cei doi sunt lipsiti de viata, ca nu sunt fiinte umane, dar i se facea pielea gaina cand o atingea Gabriel.
- Deci, ce spuneai? sparse tacerea tanarul
- Stiu de ce procesul a durat atat de putin timp in cazul fetei. A evoluat asa repede fiindca a fost muscata de un Daywalker. Dupa cum foarte bine stii, Daywalker-ii pot suporta lumina soarelui, in timp ce ceilalti vampiri nu, astfel ca procesul de transformare are loc si-n timpul zilei. Odata ce ai muscat-o, o parte din insusirile tale au fost transmise ei. In cazul altora, acest proces are loc numai pe timpul noptii, fiindca noaptea este mediul optim pentru vampiri sa se desfasoare. La ea insa nu exista nicio retinere. Insa se pare ca ceva e diferit la ea.
- Ce? Se arata surprins Marcus.
- Cu toate ca dobandeste insusirile tale, si o parte din puteri, cum ar fi cea fizica, nu va arata ca una dintre noi prea curand. Nu se va transforma intr-un “cadavru”. Va ramane cea de panacum, cu o singura exceptie. Atunci cand va exista un conflict in viata ei, “bestia” se va dezlantui, si nu va tine cont de nimeni si nimic. Se va transforma intr-un vampir total.
Era prea mult pentru Delia, “bestie?? Ce vrea sa spuna? Sunt un monstru? Voi ucide? Nu, sunt un pericol, nu numai pentru mine, ci si pentru cei din jur!”
- Nu vreau sa ucid pe nimeni, nu vreau sa beau sange de om. Zise aceasta hotarata.
- Asta tine numai de tine. Si cat despre sange, sa speram ca nu o sa ataci oameni. Noi dintotdeauna ne-am potolit setea cu sange de animale. Un singur tradator a fost in dispoziție sa incalce “regula de aur”. Scrasni coltii Gabriel.
- Lordul Vladimir? Intreba tanara
Ambii vampiri se aratara surprinsi si o fixara cu privirea. Gabriel o privea rece, iar Marcus cu o urma de incruntare pe fata.
- De unde sti de el? Intreba Marcus.
- Mi-a spus prietenul meu Sica. I-am povestit intr-o zi despre tine, si despre cum mi s-a parut ca ai zis “vampirita”, si el mi-a spus despre legenda vampirilor, pe care a citit-o intr-o carte.
- Posibil, pufni Gabriel. Atunci inseamna ca sti la ce pericol te-ai expus nu?
- Cum adica? Se arata cu adevarat inspaimantata fata.
- Vladimir incearca din rasputeri sa ne ucida pe mine si pe Marcus. Nu va avea liniste pana cand nu va starpi urmasii familiei regale, pentru a prelua el conducerea si sa aduca la pierzanie rasa umana.
- Si asta inseamna ca daca devenind sotia lui Marcus, voi fi ucisa.
- Exact. Sper ca esti îndeajuns de desteapta incat sa refuzi, nu cred ca ai vrea sa fi implicata in acest conflict, fiindca Vladimir nu se va da in laturi de la nimic, si va ucide pe fiecare are legatura cu noi.
- Atunci sunt implicata pana in gat. Se ridica Delia de pe pat si se indrepta catre Gabriel spunand hotarata. Sotie sau nu, eu il iubesc pe fratele tau, si nu voi îngăduie sa fim despartiti, iar daca asta inseamna sa ma alatur in lupta, atunci accept. Macar asa voi sti ca am un scop in viata patetica pe care am dus-o panacum.
- Cel putin tu ai avut o viata, o sageta Gabriel din priviri astfel ca Delia amuti pe loc. Se uita pierduta in negrul atat de rece si gol al ochilor lui. Parea hipnotizata de el, amortise toata.
- Ajunge Gabriel, zise intr-un sfarsit Marcus. Cred ca a auzit destul. Eu nu o voi forta sa ma accepte, va fi decizia ei, asa cum a fost cand am muscat-o. Si o voi sustine.
Incetul cu incetul tensiunea disparu dup ace Gabriel parasi incaperea. Delia se aseza pe pat, ingandurata, si totodata extenuata. Asimilase prea multe informatii, era un soc pentru ea. Viata ei era in risc acum.
- Delia, nu iti cer sa faci nimic pentru mine. Important este ca noi sa petrecem timpul care ne-a mai ramas impreuna.
- Nu te las, nici moarta. Nu am de gand sa petrec o eternitate singura, te vreau langa mine. Si….accept sa fiu sotia ta.
Marcus parca nu-si mai incapea in piele de fericire, o lua in brate si se sarutara patimas.
La scoala, dirigintele Deliei anuntase apropierea balului majoratului. La bal erau invitati toti elevii din anii terminali si se dadea un spectacol particular pentru ei, componente de tatru, dans, cantece, si bineinteles petrecerea dupa spectacol ce are sa tina pana la o ora tarzie. Toti se aratara incantati, in special fetele care deja visau la toaleta pe care o vor purta. Baietii erau de asemnea incantati, gandindu-se la fetele “bune” care isi vor face aparitia. Bineinteles atractia serii va fi concursul de Miss si Mister ale liceului Forestier.
Seara se apropie cu pasi repezi, iar Delia hotara sa mearga acasa. Marcus decise sa o conduca. Nu au mai disparut intr-un nor de fum, ci s-au plimbat sub clar de luna, imbratisati. Tanara il studie pe baiatul de langa ea, luminat de lumina lunii, si era fericita, in sfarsit se simtea implinita. Va petrece o eternitate cu cel pe care il iubeste si nimeni si nimic nu le va sta in cale. Era mai mult deact hotarata sa lupte impotriva lui Vladimir pentru a-si proteja iubirea. Marcus o observa pe Delia ingandurata, era aici, dar totusi departe. Duse mana pe umarul ei, oprindu-se din mers si strangand-o la pieptul lui.
- Nu-ti face griji micuto, impreuna vom trece peste orice.
Delia ridica privirea si o intalni pe a lui. Doua lacrimi, asemenea unor bobite de cristal se preling pe obrajii fetei. Era speriata, desi nu vroia sa recunoasca, gandul ca va muri, sau ca el va muri o inspaimanta. Marcus ii sterse lacrimile, apoi cobora degetele catre buzele ei, mangaind-o. Isi duse doua degete sub barbia ei, ridicand-o la nivelul fetei lui
- Te iubesc, vampirita mea. Si isi unira buzele intr-un sarut pasional. Lacrimile tinerei nu incetau sa cada, dar astea erau de fericire. Isi dezlipira buzele, iar ea isi incolaci si mai tare mainile de gatul lui, strangandu-l atat de tare in brate, parca lasandu-l fara suflare.
- Si eu te iubesc….sopti ea.
Momentul magic a fost spart de muzicuta telefonului Deliei. Ii venea sa dea cu el de pamant, dar vazu ca Alina era cea care o cauta.
- Alo?
- Delia. Unde esti?
- Sunt aproximativ de casa, de ce?
- Poti sa treci pe la mine, la o cafea? Hai sa-ti dau o veste.
- Ok. Hai ca vin repede. Papa. Inchise telefonul
- Unde te duci? Intreba Marcus.
- Ma duc la Alina, sa-mi iau lucrurile pe care le-am lasat ieri la scoala, si sa vorbesc cu ea. Vrea sa-mi dea o veste. Si zambi larg, cu satisfatie, gandindu-se ce barfa buna are sa-i spuna.
Marcus se abtinu sa nu bufneasca in ras, cand ii vazu fetei reactia.
- Hai ca te duc eu. Si o lua in brate, disparand intr-un nor de fum.
- Ti-am mai zis ca te iubesc? Intreba ea.
- Nu mi-ai mai zis de mult. Spuse el trist.
- Au trecut 10 minute !! zise ea.
- Pai si nu e mult? 10 minute, sunt ca de exemplu 10 ani.
Tanara rase si-l saruta dulce pe buze. “avem o eternitate la dispozitie” gandi ea, iar el surase multumit, era clar ca ii citise gandurile, si facu sarutul si mai pasional. _________________ In Blood I Lust
 |
|
| Sus |
|
 |
Impossible Love</3 Fan Nou

Data inscrierii: 09/Noi/2008 Mesaje: 2
|
Trimis: 10/11/2008 01:48 Titlul subiectului: |
|
|
il ador:X dar dc nu contiunui:X
pe alt forum ai postat my moolte capitole
e perfect
ti-as da 11:) |
|
| Sus |
|
 |
|
| Informations |
| Pagina 1 din 1 |
Permissions de ce forum: Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
|
|
| Bottom Tabs MOD by reddog |
|
|